Președintele României, Traian Băsescu, a subliniat astăzi, într-un discurs rostit în fața membrilor Adunării Parlamentare a NATO ce are loc la București, că rachetele care vor fi amplasate în România ca elemente ale scutului antirachetă sunt defensive. România nu a cerut niciodată de la nimeni garanții antirachetă, având obligaţia să şi le asigure ea însăşi, prin parteneriate cu aliaţii, a adăugat șeful statului.
„Vreau să susbliniez un lucru, rachetele care vor fi amplasate în România sunt defensive”, a declarat Băsescu, subliniind că orice alte discuții despre natura acestor proiectile sunt pure speculații menite să pună sub semnul întrebării buna credința a românilor și arată lipsa de cooperare.
„România nu a primit garanții antirachetă de la nimeni, are astfel obligația de a și le asigura singură, prin parteneriate cu aliații”, a adăugat președintele. Apărarea antirachetă rămâne un dosar strategic în relația bilaterală cu Statele Unite, a mai confirmat președintele în discursul său.
Elementele scutului antirachetă care vor fi desfășurate în România reprezintă o contribuție valoroasă la securitatea statelor NATO și ale populației lor, a subliniat el. Şeful statului a precizat că România a susţinut cu consecvenţă dezvoltarea capacităţii de apărare antirachetă într-o formulă care să asigure protecţie integrală a teritoriului şi populaţiei statelor membre.
„Relevanţa NATO în sistemul de securitate internaţională este dată tocmai de capacitatea sa de descurajare, iar capacitatea de a ne apăra de atacurile cu rachetele este o componentă esenţială a acestei posturi, pe care cu toţii ne-o dorim cât mai robustă”, a precizat Băsescu.
„Ca stat aflat la limita frontierei estice a Alianţei, România este preocupată de noile riscuri şi ameninţări pe care le ridică dezvoltarea tehnologică în domeniul rachetelor. Proliferarea tehnologiei de rachete creşte pentru toţi riscul unor atacuri cu astfel de tehnologii, iar regiunea Europei de Sud-Est este în egală măsură expusă la astfel de riscuri”, a afirmat președintele.
Un dialog pe principii cu Rusia
Cât privește Rusia, Băsescu a precizat că România susține un dialog cu Moscova pe tema scutului antirachetă în Consiliul NATO-Rusia, un dialog bazat pe principiile responsabilități teritoriale separate, cooperarea între două sisteme diferite, transparență și reciprocitate.
Președintele a subliniat că, deși România nu își schimbă poziția în ceea ce privește Kosovo, statul român va continua să participe la misiunea NATO din fosta provincie sârbă, KFOR.
„Poziţia noastră politică pe subiectul Kosovo rămâne neschimbată. România nu va recunoaşte independenţa declarată de partea kosovară în februarie 2008, până când nu se ajunge la înţelegere între Belgrad şi Priştina. Cu privire la participarea României la KFOR, doresc să subliniez că ne vom menţine participarea cu militari în cadrul NATO”, a precizat Băsescu.
Un sistem eficient
Secretarul-general NATO, Anders Fogh-Rasmussen, a răspuns astăzi criticilor formulate sâmbătă de vicepreședintele Adunării Parlamentare a NATO, francezul Jean Michel Boucheron, care punea sub îndoială eficiența scutului antirachetă, susținând că sistemul lasă să treacă trei sferturi dintre rachete.
„Testele s-au încheiat cu succes. Ele arată că scutul antirachetă va fi eficient și va fi o bună investiție, mai ales din perspectivă europeană. SUA ne oferă sistemele lor antirachetă, la care se adaugă capacitățile NATO și cele ale statelor aliate. Toate acestea puse împreună oferă acum protecție nu doar trupelor desfășurate în anumite regiuni, așa cum era cazul înainte, ci întregului teritoriu al statelor aliate”, a răspuns Rasmussen, interpelat de un parlamentar.
Sâmbătă, Boucheron a fost foarte critic la adresa sistemului american. „Înţeleg că România vrea să semneze un acord privilegiat cu Statele Unite pentru a-şi garanta propria apărare. Personal, cred că acest sistem de apărare nu serveşte securităţii noastre. Toţi tehnicienii ştiu că la un atac cu rachetă acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachetele respective. Un asemenea sistem ai zice că atrage un act de agresiune. Nu înţeleg de ce prietenii noştri din SUA exercită asemenea presiuni ca să instalăm un asemenea sistem. Ca să instalăm un sistem de radare, da, foarte bine, măcar ştim de unde vin aceste rachete. Dar descurajarea este de fapt securitatea adevărată. Dacă vor să ne atace clar, imediat, va exista o reacţie nucleară. Ceea ce contează nu este sistemul de apărare antirachetă, ci capacitatea de a reacţiona, de a răspunde'', a afirmat atunci Boucheron.
Delegația franceză care participă la Adunarea Parlamentară a NATO de la București s-a distanțat de comentariile lui Boucheron, subliniind că acestea reflectă doar poziția acestuia.
Ingrediente: 
Cristian Dumitrescu: "Subprefect nu-i bine? Nu-i tot aia?"
