miercuri, 9 noiembrie 2011

Romanul care ar putea conduce lumea

"Acest om ar putea conduce lumea" este titlul sub care revista "Popular Science" prezintă realizările lui Albert-Laszlo Barabasi, cercetător născut în judeţul Harghita care lucrează în Statele Unite. El ar putea revoluţiona toate domeniile ştiinţei, mulţumită unei teorii cu care va putea fi controlată orice reţea complexă, de la cele sociale la cele din industria IT.

Spionajul, marketingul, medicina şi ingineria sunt câteva dintre domeniile care au avansat în ultimii ani mulţumită descoperirilor legate de teoria grafurilor pe care le-a făcut Albert-Laszlo Barabasi, cercetător născut în judeţul Harghita care lucrează ca cercetător la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.



Teoria grafurilor este o teorie care poate fi folosită pentru a studia orice fel de reţele şi poate fi aplicată în toate domeniile imaginabile: de la interacţiunea proteinelor la modul de funcţionare al reţelelor electrice. Descoperirile lui Albert-Laszlo Barabasi din ultimii 15 ani i-ar putea ajuta în curând pe oamenii de ştiinţă nu doar să controleze şi să prezică evoluţia unei reţele complexe, ci şi s-o controleze.
Din acest motiv, prestigioasa revistă americană Popular Science îl cataloghează pe Barabasi drept "bărbatul care ar putea conduce lumea".
Cercetările făcute de Barabasi în domeniul teoriei grafurilor le-au permis oamenilor de ştiinţă să înţeleagă modul de funcţionare al sistemelor complexe într-un mod în care nu s-au gândit vreodată. Spre exemplu, cercetătorii în domeniul cancerului i-au folosit descoperirile pentru a înţelege cu distrug reţelele de proteine tumorile în organism, iar Barabasi e convins că serviciile de spionaj se bazează pe teoriile sale pentru a ţine sub observaţie reţelele teroriste.
Big Brother la telefon
Albert-Laszlo Barabasi nu s-a mulţumit doar să analizeze reţelele complexe, ci a început, în 2006, să le şi prezică evoluţia. A primit atunci un apel din partea unui reprezentat al unei companii de telefonie mobilă, pe care n-a vrut să o numească. Bărbatul i-a propus cercetătorului să folosească baza de date ce conţinea informaţii despre şase milioane de abonaţi pentru a stabili de ce unii dintre ei alegeau să se multe le companii de telefonie mobilă concurente. Barabasi a acceptat, pentru a putea folosi rezultatele cercetării în studiile sale academice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu