România are o imagine mai bună în ochii investitorilor
decât Ungaria. Majoritatea indicatorilor economici sunt în favoarea
noastră.
Cum ar fi dacă cineva v-ar anunţa că urmează câţiva ani de criză, poate chiar mai răi decât aceia prin care tocmai am trecut? O perioadă de noi scăderi salariale, de creşteri exasperante de preţuri şi de posibilă depreciere a monedei naţionale faţă de euro, ceea ce vă va eroda puternic nivelul de trai. Aceasta este perspectiva care se derulează acum în faţa Ungariei, fosta vedetă a estului Europei, a cărei situaţie s-a înrăutăţit puternic în criză. Zilele trecute, situaţia sa a primit o confirmare oficială: ratingul ţării a fost coborât în categoria junk (gunoi- trad. engl.) de Moody’s, una din cele mai importante agenţii de rating.
"Este normal ca Ungaria să fie penalizată, pentru că a luat măsuri împotriva a tot ceea ce înseamnă economie de piaţă", a comentat, pentru EVZ, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Doar doi ani de criză au fost suficienţi pentru ca raporturile dintre noi şi ţara vecină să se schimbe radical. Au fost cu folos toate eforturile făcute de români în ultimii doi ani? Aflăm aruncând o privire comparativă.
Cum au luat cele două ţări startul în criză
În 2008 – 2009, Ungaria era o ţară vedetă a estului Europei. Românii treceau graniţa ca să ia alimente mai ieftine din ţara vecină, iar asigurătorii noştri preferau să colaboreze cu service-urile din Ungaria pentru reparaţii, pentru că preţurile erau mai mici.
Între timp, situaţia s-a schimbat radical, iar decizia recentă a guvernului maghiar de a ridica taxa pe valoarea adăugată la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, de 27%, într-o încercare disperată de a aduce mai multe fonduri la buget, va spulbera definitiv mitul ţării mai ieftine de la vest.
Cum arată radiografia schimbării? În octombrie 2008, Ungaria semna un acord de finanţare cu FMI în valoare de 20 de miliarde de euro. România se hotăra să facă acest pas abia în martie 2009, după discuţii intense ale guvernanţilor şi după ce leul căzuse deja pradă unui atac speculativ puternic. Tot în 2008, două mari agenţii de rating, Fitch şi Standard&Poor’s, reduseseră ratingul de ţară al României la categoria junk.
Ungaria era poziţionată de agenţii mult mai bine, deşi cel puţin unul din indicatorii economici ar fi trebuit să trezească îngrijorare: nivelul mare al datoriei publice, de circa 80% din PIB, de peste două ori mai ridicat decât al României.
2010, anul de cotitură
Anul trecut, în România se purtau lungi discuţii cu privire la austeritate, concedieri şi scăderi de salarii, deja implementate, la jumătatea lui 2010, concomitent cu o majorare de TVA cu 5 puncte. Tot atunci, ungurii au luat decizia de a întrerupe însă acordul cu FMI tocmai pentru că nu doreau măsuri de austeritate.
Au venit cu propriile soluţii, cele care le-au adus şi căderea. "Să naţionalizezi sistemul de pensii este un derapaj imens şi înseamnă să anulezi toată reforma clădită în ani de zile. În aceeaşi categorie se înscrie supraimpozitarea băncilor şi a retailului. Totodată, au lovit în bănci, asigurând un curs fix pentru forint/franc elvetian debitorilor în valută", a mai spus Ionuţ Dumitru.
Măsurile nu au adus nici jumătate din sumele scontate la buget. Ungaria a ajuns din nou la mâna FMI şi a Comisiei Europene şi va semna un nou acord. Totodată, a anunţat o creştere de TVA, de la 25% la 27%. "Vor avea un puseu inflaţionist care va afecta, fără îndoială, creşterea economică", consideră economistul Florin Cîţu. În opinia sa, "dacă vom menţine aceleaşi deficite mici, atunci noi şi Ungaria vom rămâne în categorii separate".
Anii viitori, când vor privi indicatorii economici ai celor două ţări, investitorii vor vedea că, în 2012, România ar putea avea o creştere de patru ori mai mare decât Ungaria, potrivit prognozelor Comisiei Europene. Totodată, România are unul din cele mai mici niveluri de îndatorare publică din UE, şi de două ori mai redus decât cel al Ungariei. Fitch a luat decizia de a scoate România din categoria junk.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu