O parte dintre romani simt deja cresterea economica

Activitatea economică a României se revigorează treptat, iar anul acesta ţara noastră va înregistra o creştere economică de 1,5%, susţinută de exporturile puternice, de un an agricol bun şi de reluarea graduală a cererii interne, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, astăzi, la o conferinţă de presă.

Conform șefului delegației FMI, activitatea economică se revigorează treptat, astfel că se anticipează o creștere economică de 1,5% în 2011.

• Am ajuns la un acord. Progresele au fost bune. Toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor necesare şi în continuare.

• Referitor la mediul macroeconomic, nu am făcut modificări importante în ceea ce priveşte proiecţiile. Activitatea economică se revigorează treptat şi estimăm pentru acest an o creştere economică de 1,5% susţinută de exporturile puternice, de un an agricol bun şi de reluarea graduală a cererii interne.

• În 2012, creşterea va ajunge la 3,5-4%.

• Există riscuri semnificative ca aceste valori să fie mai reduse din cauza mediului internaţional şi absorbţiei fondurilor UE. Vor trebui menţinute politici prudente.

• Inflaţia a început să scadă şi ne aşteptăm ca scăderea să continue în lunile următoare pe fondul unei recolte bune înregistrată de România. Este încă probabil ca inflaţia să se menţină peste ţinta BNR de 5% până la sfârşitul anului

• Veniturile fiscale sunt în concordanţă cu anticipările, iar cheltuielile curente au fost menţinute sub un control strâns.

• Trebuie continuată disciplina fiscală, mai ales când piaţa e marcată de incertitudine. Riscurile de contagiune sunt mari.

• Deficitul fiscal trebuie redus în 2012 la 3% din PIB.

• Am schiţat cu autorităţile un buget care să definească acest obiectiv. În lunile care urmează vom conveni asupra detaliilor bugetului.

• O provocare importantă este eliminarea arieratelor. Autorităţile au realizat o inventariere a facturilor neplătite a autorităţilor locale, entităţilor autofinanţate şi întreprinderilor de stat. Arieratele însumează peste 20 miliarde lei.

• Al treilea domeniu de interes majorarea cheltuielilor cu investiţiile publice. Trebuie impulsionată absorbţia fondurilor europene. Absorbirea măcar a unei părţi din aceste fonduri ar ajuta România, iar infrastructura ne va ajuta mulţi ani de acum încolo.

• Se pare că există o anumită amelioare în ceea ce priveşte contractarea proiectelor eligibile. Dar absorbţia continuă să fie dezamăgitoare.

• O altă provocare este cea de a implementa reforme profunde la nivelul întreprinderilor de stat. E nevoie de infuzie de capital şi de management privat. Aceasta va fi necesară în special în energie şi transporturi, sectoare generatoare de creştere.

• Toate contractele din domeniul energiei electrice şi gazelor trebuie să fie deschise şi transparente. De ce trebuie ca cineva să continue să primească energie mai ieftină decât restul României?

• Băncile rămân bine capitalizate şi lichide. Există o îngrijorare firească legată de turbulenţele din regiune. BNR îşi menţine vigilenţa şi e gata să protejeze sistemul financiar, dacă va fi nevoie. Cea mai bună strategie este să fii pregătit de eventualele şocuri. Am discutat despre menţinerea unui nivel mare al rezervelor valutare şi ale rezervelor băncilor comerciale.

• Acum câteva luni, am prevăzut că, deşi vrem să menţinem cotele de impozitare stabile în 2011 şi 2012, vom oferi asistenţă tehnică pentru restructurarea şi flexibilizarea sistemului fiscal: să colectaţi mai mulţi bani la taxe mai mici. Este un proces care va dura câţiva ani. Nu se va implementa imediat.
  

• 
  
• Autorităţile au o anvelopă bugetară conform veniturilor estimate. În cadrul acestei anvelope, e la latitudinea guvernului cum să utilizeze banii: reducerea impozitelor, mărirea salariilor, mărirea cheltuielilor de capital.
  Bugetul 2012 va fi destul de strâns. Guvernul va trebui să decidă cum va folosi marja de ajustare a bugetului.

• În ceea ce priveşte preţurile pentru încălzire, trebuie să ne concentrăm pe cei care sunt mai săraci. Am avut conversaţii cu cei de la Ministerul Muncii astfel încât săracii şi pătura de mijloc să aibă subvenţii. Bogaţii vor plăti mai mult.

• Se înfiinţează un nou sistem, unde există un nou preţ la gaz. Preţul la gaz pentru consumatorii casnici nu va creşte, în timp ce la ceilalţi va creşte. Vrem să trecem de la un sistem în care toate gospodăriile plătesc preţuri la gaze mai mici la un sistem în care numai gospodăriile sărace plătesc preţuri mai mici.

• Mă refer la o creştere modestă pentru sectorul public. Sectorul privat poate discuta în contractul de muncă la ce salarii se va ajunge. În 2011 e o creştere mică, iar în 2012 3,5-4% e o creştere mai mare.

• Când vor resimţi oamenii creșterea economică? Deja se întâmplă: rata şomajului a scăzut, construcţiile care erau foarte slăbite încep să-şi revină, la fel comerţul. Industria creşte şi ne aşteptăm la un an agricol bun. Unele domenii deja simt îmbunătăţiri substanţiale. În următoarele luni şi alţi oameni vor simţi creşterea economică.

• Ar fi neînţelept pentru guvern şi pentru mine să facem promisiuni pentru creşterea salariilor în acest moment. Este crucial ca această creştere salarială să aibă loc numai dacă se poate face o reducere a numărului de angajaţi în sectorul public. Există încă o supraangajare în sectorul public în anumite sectoare
  
  În ceea ce priveşte managementul privat la companiile de stat:
  • Referitor la persoane, procesul pe care l-am convenit cu guvernul este că va selecta firme de resurse umane recunoscute internaţional care vor identifica candidaţii pentru aceste posturi. Acest lucru dă o modalitate organizaţională obiectivă pentru a alege cei mai bine calificaţi oameni. Apoi, guvernul poate lua decizia finală pe cine să numească la ce întreprinderi. Propunem guvernului ca cele mai mari companii de energie şi de transport sub controlul statului, care nu sunt programate să aibă o privatizare majoritară, să fie incluse pentru management privat. Acolo unde se va vinde pachetul majoritar la privaţi, se va pune în mod direct management privat.
  • Au fost luate în considerare 15 companii în total, incluzând transporturi şi căile ferate
  • Estimăm o inflaţie între 5 şi 5,5% la sfârşitul anului, ceea ce este foarte bine, având în vedere că acum câteva luni era peste 8%.
  • Esența acestui program este ca România să se finanțeze acum de pe piață. Lucrăm la politici care să îi permită să se împrumute la rate favorabile.
• Arieratele în sectorul sanitar sunt aproape de zero în prezent. E o situaţie mult mai bună decât anul trecut. Cu toate acestea, putem vedea toate facturile care urmează să apară în sector, suma alocată până la sfârşitul anului. Ştim că este nevoie de alte acţiuni ca să nu apară alte arierate.
  Trebuie reforme comprehensive şi o recunoaştere că pe termen mediu şi lung România trebuie să aloce mai mulţi bani sectorului sanitar. Veniturile trebuie să crească, iar cheltuielile trebuie să scadă în sectorul sanitar.
• Sperăm că sistemul discutat de Guvernul României cu Comisia Europeană şi Banca Mondială va reduce arieratele cu 4-5 miliarde de lei până la sfârşitul anului. La anumite întreprinderi, orice intenţie de reducere a arieratelor trebuie aprobată de la Bruxelles. Dar sunt şi companii unde nu trebuie aprobate. Dar este absolut esenţial ca orice mecanism de reducere a arieratelor să rezolve problemele bugetare. Cel mai rău ar fi să plătim miliarde de lei arierate, iar companiile să genereze în continuare arierate pentru că sunt pe pierdere. Aceste companii nu ar trebui să fie eligibile pentru reducerea arieratelor. Trebuie să se restructureze, privatizeze, să se închidă în anumite cazuri, pentru ca să nu tragă în jos economia românească în următorii doi-trei ani.

Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene:

• Cred că trebuie să facem tot ce e posibil pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene.
• Până acum, doar 3,5% din banii disponibili, 19 miliarde de euro, doar atât a fost plătit practic României şi problemele sunt în implementarea proiectelor şi la procedurile de achiziţii publice. Iată de ce insistăm asupra reglementărilor necesare pentru achiziţiile publice.
• Dacă proiectele nu sunt executate corect, România nu va primi banii europeni.
• Este absolut esenţial ca banii aceştia să fie utilizaţi corespunzători şi ca achiziţiile publice să se desfăşoare cum trebuie.
• Programul e pe traiectoria stabilită. Ne așteptăm la o creștere economică de 1,5%, accelerandu-se până la 3,5-4%, în 2012.
• Execuția bugetară este pe traiectoria stabilită, pentru a se stabili ținta de 4,4% deficit cash
• Sectorul bancar se menține bine capitalizat și lichid.
• Cel mai important pentru credibilitatea programului este ca bugetul să fie transmis Pralamentului, care să asigure îndeplinirea deficitului de 3% ESA. Pentru a asigura acest lucru trebuie să stopăm acumularea de arierate în sistemul sanitar.
• Celălalt lucru este de a stopa acumularea pierderilor la întreprinderile de stat
• Dacă realizăm acest lucru, presiunea pe partea de cheltuieli va fi eliminată.
• Costurile cu dobânzile din cauza arieratelor din sistemul sanitar sunt de două-trei ori mai mari decât ratele dobânzilor pe care guvernul le plăteşte în piaţă. În UE li se recomandă ţărilor să reducă termenele de plată a facturilor de la 30 de zile la 15 zile. Se risipesc foarte multe fonduri având arieratele, acest sistem de plată care nu e bine gestionat. Cu un management mai bun, cu această sumă din buget li se poate oferi cetăţenilor mult mai mult.

• Când arieratele companiilor de stat sunt eliminate din sistem, are loc un transfer de fonduri de la stat către companii şi este considerat un ajutor de stat, care trebuie aprobat la Bruxelles. Am purtat discuţii cu ministerele, Banca Mondială, FMI, pentru facilitarea unor scheme care să asigure achitarea arieratelor la unele companii fără să fie considerate ajutor de stat.
  Compania va trebui să nu mai creeze pierderi după acordarea ajutorului de stat.